Metode si Tehnici

Psihoterapia integrativa reprezinta un punct de întâlnire între mai multe discipline, plecând de la viziunea sistemica a fiintei umane, de la conceptul corp-minte-spirit, prin abordarea integrativa se obtine o întelegere unitara a complexitatii fiintei umane, în ansamblul functionalitatii manifestarilor sale, permitând evaluarea si tratamentul unitar al clientului pe fiecare din palierele sale, pastrând viziunea întregului, respectând unicitatea persoanei în contextul universal. www.psihoterapieintegrativa.ro

Cateva dintre metodele si tehnicile de interventie psihologica care se reunesc sub tutela psihoterapiei integrative:


Terapia Gestalt

Gestalt este o "filozofie de viata" ce insista pe "aici si acum", matrice in care se reproduce corporal si emotional trecutul si terenul experientei unde se construieste viitorul. Gestalt insista pe responsabilitatea pe care o are orice persoana pentru propriile sentimente si schimbarile sale de comportament, pentru relatia actuala precum si pentru transfer, pentru trecerea la actiune vazuta ca terenul experientei ce permite clarificarea comportamentelor sale si evitarea repetarii inadecvate a unui trecut care nu mai exista in prezent.


Terapia cognitiv-comportamentala

Dintre toate tipurile de psihoterapii disponibile in prezent, cercetarile si studiile de validare stiintifica sustin cel mai mult terapia cognitiv-comportamentala. TCC isi propune sa actioneze asupra a doua lucruri foarte importante: ideile si comportamentele individului. TCC porneste de la ideea ca modul in care gandim determina modul in care simtim si in care ne comportam.

Convingerile, credintele, gandurile, motivele, scopurile sau dorintele, perceptiile, imaginile, reprezentarile, evaluarile noastre ne determina reactiile emotionale, comportamentele, gandurile si reactiile fiziologice.
Conform terapiei cognitiv-comportamentale, pshiopatologia (bolile psihice) este rezultatul cognitiilor (idei si convingeri) disfunctionale si/sau irationale. Emotiile negative, comportamentele dezadaptative sau starile de spirit depresive sunt rezultatul unor moduri de gandire gresite sau irationale sau disfunctionale. In loc sa reactionam la situatia reala, noi reactionam la propriul punct de vedere, care e distorsionat.

De exemplu o persoana poate sa ajunga la concluzia ca nu are valoare pentru simplul fapt ca nu a trecut un examen sau a fost parasita de prieten. Asadar, o componenta importanta a tratamentului este sa-i faca pe clienti constienti de gandurile lor dezadaptative si sa le schimbe. De multe ori, oamenii sunt atat de obisnuiti sa aiba ganduri negative, si aceste ganduri se declanseaza atat de repede incat nici macar nu sunt constienti ca le au.

Dintre tintele importante ale terapiei cognitiv-comportamentale sunt credintele si asteptarile vizavi de propria persoana si de viitor, vizavi de altii si de lume. Odata ce clientii sunt constienti de acestea, e esential ca ei sa invete sa-si evalueze gandurile si sa le restructureze pentru a fi mai rationale si mai adaptative, in acelasi timp fiind constienti de faptul ca schimband modul de gandire se schimba si sentimentele si tiparele de comportament.


Analiza tranzactionala

Analiza Tranzactionala (AT) isi are radacinile in psihanaliza traditionala. Fondatorul ei, Eric Berne, studia el insusi pentru a deveni membru al US Analytical Society cand a inceput sa dezvolte AT ca teorie a personalitatii, a comunicarii si a relatiilor interpersonale, bazata pe conceptele comportamentelor observabile si pe cele ale interactiunii dintre oameni.

Putem analiza natura si semnificatia acestor "tranzactii" impreuna cu ceilati, ori avem chiar "conversatii" interne cu diverse parti ale propriului eu. Si acestea pot fi analizate.

Prin AT ajungem la concluzia ca in timpul copilariei concepem un fel de plan de viata (numit script) care este creat sub influenta parentala. Ca adulti urmam scriptul fara sa ne dam seama de acest fapt si fara sa putem lua decizii autonome.
In acest context scriptul poate fi imaginat ca un program de calculator ce ruleaza discret pe fundal, dirijand zilnic procesul de luare a decizilor. Sarcina analistului tranzactional este atat de a contribui la constientizarea scriptului si a modului in care el blocheaza clientul in realizarea obiectivelor sale, cat si de a facilita apoi schimbarea.

AT este de fapt o terapie psihodinamica, comportamentala, congnitiva si emotionala.


Psihanaliza

Psihanaliza este in acelasi timp un procedeu de cercetare a proceselor psihice cu scopul de a investiga semnificatia faptelor si reprezentarilor ce au loc in inconstient; o metoda de terapie a tulburarilor psihice, in cadrul careia se tinde la rezolvarea acestora prin aducerea la suprafata si clarificarea semnificatiei rezistentelor, transferurilor si dorintelor ascunse ale pacientilor; un sistem complex de teorii cu privire la efectele proceselor psihice inconstiente asupra trairilor, gandirii si activitatii oamenilor. Elementele acestor teorii deriva din cercetarea proceselor psihice si terapia starilor psihopatologice.

Psihanaliza a fost dezvoltata de Sigmund Freud la inceputul secolului al XX-lea ca teorie generala a inconstientului. Modalitatea functiunii proceselor psihice a fost dedusa de Freud in special din studiul semnificatiei viselor, interpretate de el ca realizare imaginara a indeplinirii dorintelor ce deriva din aspiratiile refulate ale copilariei. Calea recomandata pentru accesul in inconstient este intelegerea sensului viselor si a actelor ratate (lapsus-uri).

In general, psihanaliza presupune ca experientele grave, neprelucrate ale copilariei sunt refulate, pentru ca altfel personalitatea imatura a copilului nu ar putea rezista acestui conflict. Niciun copil nu poate suporta, de exemplu, ca este nedorit sau chiar urat de unul din parinti. Psihanaliza spera sa obtina o vindecare prin aducerea la suprafata constiintei a starilor refulate, sau cum se exprima Freud: "Wo Es war, soll Ich werden" ("Unde era Sinele, trebuie sa fie Eul").

Trairile refulate sunt sustrase prelucrarii la nivel constient si nu pot fi integrate in personalitatea proprie. Acest proces poate fi reactualizat treptat prin analiza, sub permanenta supraveghere si cu ajutorul omenesc al terapeutului.


Hipnoza

Hipnoza reprezinta o abordare terapeutica moderna, initiata de Milton Erickson despre care se spune ca exercita o influienta la fel de mare ca si Sigmund Freud pe vremea sa. Hipnoza este permisiva si nondirectiva (hipnoza clasica este directiva) cu un caracter flexibil, subiectul avand posibilitatea ca in stare de hipnoza, sa afle ca dispune de resurse inconstiente pe care nu le foloseste, dar care ii pot aduce transformarea.

Psihoterapia prin hipnoza ofera un cadru special de lucru cu inconstientul, apeland la acea putere extraordinara din interiorul nostru - creativitatea, care de multe ori este blocata de criticica si tipare mentale rigide.

Oamenii stiu mult mai mult decat cred ei ca stiu, dar pierd timp pretios pentru ca se limiteaza si se complica. Mediul de provenienta ne-a invatat sa credem ca avem capacitati limitate, motiv pentru care multi oameni se restrictioneaza, se blocheaza in vechi sabloane, impiedicand accesul spre inconstient.

Transa hipnotica reprezinta o stare modificata de constiinta in cadrul careia subiectul se deconecteaza de stimulii externi si se conecteaza cu propriul univers interior. Acest fenomen se petrece frecvent in viata curenta, de exemplu, traim un fel de transa in timp ce facem jogging, in timp ce citim un roman interesant, urmarim un film captivant, conducem masina, cand lucram foarte concentrati intram intr-o stare din care ne trebuie un timp oarecare, pentru a "reveni din nou cu picioarele pe pamant". Transa nu este o stare de somn ci de relaxare, din care subiectul revine si isi poate aminti si povesti tot ceea ce a simtit.
Schimbarea terapeutica reprezintă un proces activ care se derulează in trepte, o schimbare mica antrenand o alta, subiectii invatand treptat-treptat cum sa-si mentina echilibru. Reusita unei sedinte de hipnoza depinde de subiect si de starea de confort a acestuia, de metoda folosita, atitudinea si tinuta terapeutului, de timbrul vocii, de modul in care urmareste si stapaneste desfasurarea reactiilor subiectului. In stare hipnotica se acceseaza parti ale experientei sau personalitatii care nu sunt accesibile in stari de constienta, fata de care subiectul opune rezintenta in terapie. Hipnoza e ,, poarta catre inconstient,, taramul eliberator in care ne redescoperim ca fiinte infinite! Hipnoza este o regresie a constientului in favoarea inconstientului. Progresii de varsta dar si regresii de varsta au loc in scop terapeutic!